Detectivi Particulari

Daca sunteti interesati va asteptam la sediul scolii

Contact
Centrul Incubator De Afaceri – CIAf
Adresa:
Bucureşti, Sector 4, Şos.Olteniţei, Nr.225A
Program:
Luni – vineri, între orele 10.00 – 18.00, în prealabil o programare la telefon
Nr. de telefon:

Mob. 0722.399.302;
0751.399.302.
Site-uri web:
www.detectiviparticulari.info
www.scoaladedetectivi.ro
E-mail:
office@detectiviparticulari.info
office@scoaladedetectivi.ro

Daca sunteti interesati va asteptam la sediul scolii

Contact
Centrul Incubator De Afaceri – CIAf
Adresa:
Bucureşti, Sector 4, Şos.Olteniţei, Nr.225A
Program:
Luni – vineri, între orele 10.00 – 18.00, în prealabil o programare la telefon
Nr. de telefon:

Mob. 0722.399.302;
        0751.399.302.
Site-uri web:
www.detectiviparticulari.info
www.scoaladedetectivi.ro
E-mail:
office@detectiviparticulari.info
office@scoaladedetectivi.ro

Daca sunteti interesati va asteptam la sediul scolii

Contact
Centrul Incubator De Afaceri – CIAf
Adresa:
Bucureşti, Sector 4, Şos.Olteniţei, Nr.225A
Program:
Luni – vineri, între orele 10.00 – 18.00, în prealabil o programare la telefon
Nr. de telefon:
Tel/Fax: 021/334.52.55;
Mob. 0722.399.302;
        0751.399.302.
Site-uri web:
www.detectiviparticulari.info
www.scoaladedetectivi.ro/forum
E-mail:
office@detectiviparticulari.info
office@scoaladedetectivi.ro

Capitolul I. Principii etice
Principii etice generale
Art.1. Fiecare persoană reprezintă o valoare unică, de sine stătătoare, ceea ce implică respect necondiţionat din partea semenilor săi.
Art.2. Fiecare persoană are dreptul de a-şi satisface aspiraţiile de ordin material, spiritual sau de altă natură în condiţiile în care nu afectează drepturile şi libertăţile fundamentale ale semenilor.
Art.3. Fiecare persoană are obligaţia morală să contribuie la dezvoltarea societăţii şi dreptul de a beneficia de sprijinul acesteia.
Principii etice specifice
Art.4. Corolarul întregii activităţi desfăşurate de detectivul particular îl reprezintă respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, aşa cum sunt ele statuate prin normele interne şi internaţionale.
Art.5. Prin activitatea specifică desfăşurată, detectivul particular trebuie să militeze necontenit pentru respectarea principiilor eticii şi justiţiei sociale.
Art.6. Întreaga activitate a detectivului particular trebuie fundamentată pe principiul respectării intimităţii şi confidenţialităţii.
Art.7. Detectivul particular trebuie să-şi pună în valoare, la maximum, calităţile umane şi cunoştinţele profesionale pentru stabilirea adevărului în cazurile ce i se încredinţează spre soluţionare, în aşa fel încât să fie util, deopotrivă, beneficiarului serviciilor sale dar şi persoanei investigate.
Art.8. La baza activităţii detectivului particular trebuie să stea principiul individualizării cazului, pornind de la premisa că fiecare fiinţă umană se particularizează prin calităţi personale şi trăsături de caracter proprii.
Art.9. Detectivul particular trebuie să dovedească totala imparţialitate în rezolvarea cazuisticii specifice, fără a face discriminări în raport de vârstă, sex, rasă, naţionalitate, apartenenţă etnică sau religioasă, orientare politică, sindicală sau de altă natură.
Art.10. Datele şi informaţiile obţinute de detectivul particular, ca urmare a exercitării profesiei, se vor utiliza în mod responsabil, în aşa fel încât să nu aducă atingere demnităţii umane, vieţii intime şi private a persoanei.
Art.11. Detectivul particular are obligaţia morală dar şi legală ca prin activitatea specifică desfăşurată să apere valorile care ţin de siguranţa naţională a statului.
Art.12. Detectivul particular are dreptul de a solicita sprijin instituţiilor de stat în rezolvarea cazuisticii pe profil şi obligaţia de a coopera cu acestea în prevenirea actelor şi faptelor cu caracter criminal.
Art.13. Prin activitatea specifică, detectivul particular nu trebuie să ofere, direct sau indirect, sprijin persoanelor fizice sau juridice pentru comiterea de infracţiuni.
Art.14. Detectivul particular va acţiona pentru implicarea activă a clientului său în rezolvarea cazului încredinţat de acesta, conştientizarea sa asupra eventualelor riscuri şi consecinţe nedorite la care se expune, asigurarea autonomiei, integrităţii şi demnităţii sale umane.
Art.15. Detectivul particular nu trebuie să acţioneze şi să prezinte soluţii în detrimentul persoanei investigate dacă nu există un suport real.
Art.16. Detectivul particular va milita ca principiile codului deontologic să fie cunoscute de toţi profesioniştii din acest domeniu cât şi de beneficiarii serviciilor acestora.
Capitolul II. Standarde
Standardele morale ale detectivului particular
Art.17. În exercitarea profesiei detectivul particular trebuie să dea dovadă de probitate morală, demnitate, onestitate, cinste şi corectitudine, precum şi de competenţă profesională.
Art.18. Detectivul particular nu trebuie să utilizeze, sub nici o formă şi în nici o împrejurare, datele şi informaţiile obţinute prin activitatea specifică în scopuri imorale, de şantajare sau de defăimare a imaginii publice a beneficiarului serviciilor sale ori a persoanei investigate.
Art.19. Exercitând o profesie de impact public, condiţionată de încredere şi prestigiu personal, detectivul particular are obligaţia morală de a evita, în viaţa sa privată, tot ceea ce ar putea dăuna imaginii sale profesionale.
Art.20. Detectivul particular trebuie să militeze activ în cadrul colectivităţii, în toate formele şi mijloacele permise de lege, pentru menţinerea unui înalt standard al condiţiei sale morale, evitând orice tentativă de manipulare a sa de către persoane interesate în alte scopuri decât cele impuse de cerinţele profesiei.
Standardele profesionale ale detectivului particular
Art.21. Detectivul particular trebuie să posede un nivel înalt de cunoştinţe de cultură generală şi de specialitate pentru a fi în măsură să facă faţă complexităţii activităţii investigative, diversităţii şi varietăţii situaţiilor pe care le presupune aceasta.
Art.22. Competenţa profesională a detectivului particular trebuie să se reflecte în capacitatea acestuia de a selecta metodele, procedeele, tehnicile şi mijloacele specifice de muncă prin care să soluţioneze în mod operativ şi cu costuri materiale cât mai mici cazuistica din preocupare.
Art.23. Detectivul particular trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru calitatea şi conţinutul serviciilor prestate.
Art.24. Detectivul particular trebuie să fie permanent în ofensivă, în căutarea de idei şi soluţii noi, să supună unei examinări critice, constructive metodele, procedeele şi tehnicile specifice profesiei.
Art.25. Dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi de cunoaştere a celorlalţi trebuie să reprezinte o componentă esenţială a profilului profesional al detectivului particular.
Art.26. În exercitarea profesiei detectivul particular trebuie să înlăture prejudecăţile de orice fel, să disocieze total problemele profesionale de cele de ordin personal şi familial.
Art.27. Detectivul particular trebuie să reziste oricăror tentaţii sau presiuni politice, ideologice ori de altă natură care pot altera calitatea şi conţinutul serviciilor sale sau afecta imaginea de ansamblu a profesiei.
Art.28. Detectivul particular trebuie să fie permanent preocupat de perfecţionarea cunoştinţelor sale profesionale teoretice cât şi a deprinderilor şi abilitaţilor impuse de exercitarea profesiei.
Art.29. Formatorii furnizorilor de formare profesională a detectivilor particulari trebuie să insufle acestora respectul şi dragostea faţă de profesie şi să contribuie la difuzarea, explicarea şi implementarea prevederilor prezentului cod deontologic.
Art.30. Detectivul particular trebuie să fie la curent în permanenţă cu întreaga gamă de reglementari legale privind exercitarea acestei profesii.
Standardele privind relaţiile detectivului particular cu beneficiarii serviciilor sale
Art.31. În raporturile cu beneficiarii detectivul particular trebuie să dovedească respect faţă de personalitatea acestora, tact şi diplomaţie în a-i asculta şi a le prezenta soluţiile ori concluziile sale cu privire la cazurile în speţă; aroganţa, lipsa de tact, de modestie şi de politeţe în raporturile cu beneficiarii sunt atribute total incompatibile cu calitatea de detectiv particular.
Art.32. Detectivul particular trebuie să facă faţă oricărei tentaţii în raporturile cu beneficiarii şi să evite orice tentativă de manipulare a sa de către aceştia în scopuri imorale, sau contrare legii.
Art.33. Raporturile dintre detectivul particular şi beneficiari trebuie statuate pe principiul aflării adevărului iar datele şi informaţiile obţinute în procesul investigativ şi prezentate acestora să reflecte realitatea, chiar dacă aceasta contravine aşteptărilor lor.
Art.34. a) La baza raporturilor dintre detectivul particular şi beneficiari trebuie să stea principiul respectării intimităţii şi confidenţialităţii.
b) Exceptând situaţiile expres prevăzute de lege, detectivul particular nu trebuie să divulge, sub nici o formă şi în nici o împrejurare, datele şi informaţiile puse la dispoziţia sa de beneficiari sau obţinute în procesul investigativ, la solicitarea acestora.
c) Detectivul particular are obligaţia de a informa organele abilitate de stat cu privire la acele situaţii în care beneficiarii intenţionează să se folosească de serviciile sale în scopul obţinerii de date şi informaţii pentru comiterea unor fapte de natură a afecta siguranţa naţională ori viaţa şi integritatea fizică a unor persoane.
d) La solicitarea instanţei, a parchetului sau a organelor de cercetare penală detectivul particular poate pune la dispoziţia acestora unele date şi informaţii obţinute în procesul investigativ dacă atestă elemente constitutive ale unei infracţiuni, cu încuviinţarea prealabilă a beneficiarului.
Art.35. În raporturile cu beneficiarii, detectivul particular trebuie să se disocieze de orice fel de prejudecăţi sau de probleme de ordin personal ori familial şi să nu facă discriminări, indiferent de natura acestora.
Art.36. Pe întreg parcursul procesului investigativ detectivul particular trebuie să adopte o atitudine cooperantă în raporturile cu beneficiarii, să-i informeze periodic cu privire la stadiul investigaţiilor, să le solicite opiniile şi să ţină seama de acestea.
Art.37. Detectivul particular trebuie să-şi pună în valoare întreaga gama de cunoştinţe de specialitate pentru rezolvarea operativă a cazurilor din preocupări şi satisfacerea deplină a beneficiarilor.
Art.38. Calitatea serviciilor prestate de către detectivul particular trebuie să reprezinte chintesenţa raporturilor sale cu beneficiarii.
Standardele privind relaţiile detectivului particular la locul de muncă
Art.39. Detectivul particular are obligaţia de a respecta întocmai standardele profesionale şi etice ale societăţii specializate sau cabinetului individual în care îşi desfăşoară activitatea.
Art.40. Detectivul particular trebuie să militeze activ ca toţi colegii săi de muncă să se alinieze la standardele profesionale şi etice din prezentul cod deontologic şi să le respecte necondiţionat.
Art.41. Societăţile specializate şi cabinetele individuale de detectivi particulari trebuie să coopereze cu agenţiile de profil ale căror politici se înscriu în standardele profesionale şi etice menţionate pentru implementarea prezentului cod deontologic.
Standardele privind relaţiile detectivului particular cu colegii de muncă
Art.42. În raporturile cu colegii, detectivul particular trebuie să dea dovadă de respect, să le recunoască meritele, competenţa şi experienţa profesională, să accepte diferenţele de opinii privind punerea în practică a metodelor, procedeelor şi tehnicilor specifice de muncă, să-şi formuleze eventualele critici la adresa lor într-o manieră adecvată şi în spirit colegial.
Art.43. În raporturile cu colegii aflaţi la început de carieră, detectivul particular trebuie să manifeste înţelegere, tact, răbdare, să le împărtăşească din experienţa sa, să-i sprijine în integrarea lor profesională, să-i ajute pentru a înţelege mai bine prevederile prezentului cod deontologic şi de a le respecta întocmai.
Art.44. Detectivul particular aflat într-o poziţie de decizie trebuie să acţioneze pentru menţinerea unui climat de muncă adecvat în colectiv, pentru dezvoltarea spiritului de echipă al subalternilor şi să recunoască meritele, capacitatea şi competenţa profesională a acestora.
Art.45. Detectivul particular, pus în situaţia de a evalua activitatea profesională a colegilor, trebuie să dea dovadă de corectitudine, echitate, realism şi profesionalism şi să evite orice tendinţă de egoism, gelozie, răzbunare sau diverse prejudecăţi.
Art.46. Baza raporturilor detectivului particular cu colegii şi alţi specialişti din domeniu trebuie să fie fundamentată pe respect, încredere, loialitate şi sprijin reciproc în susţinerea reputaţiei şi prestigiului fiecăruia în parte.
Art.47. În situaţiile în care detectivul particular sesizează abateri grave comise de un coleg, fapte care contravin prevederilor prezentului cod deontologic, el are obligaţia morală de a-l atenţiona pe cel în cauză.
Capitolul III. Asociaţiile profesionale ale detectivilor particulari
Art.48. În scopul formulării criteriilor de dezvoltare a profesiei, a drepturilor şi obligaţiilor profesioniştilor din domeniu, precum şi pentru monitorizarea modului de punere în practică a acestora, detectivii particulari se organizează în asociaţii profesionale.
Art.49. Asociaţia profesională a detectivilor particulari are obligaţia de a implementa, difuza şi promova, prin metode şi mijloace adecvate, standardele morale şi profesionale ale detectivului particular şi totodată de a monitoriza respectarea acestora;
Art.50. Asociaţia profesională are datoria de a veghea la menţinerea reputaţiei şi prestigiului profesiei de detectiv particular, prevenind exercitarea acesteia de către persoane care nu corespund cerinţelor legale şi standardelor morale şi profesionale;
Art.51. Asociaţia profesională acţionează pentru dezvoltarea şi implementarea mecanismelor şi procedurilor de evaluare şi atestare a societăţilor specializate şi a cabinetelor individuale care oferă servicii pe profil, în aşa fel încât activitatea acestora să nu contravină standardelor etice şi profesionale.
Art.52. Asociaţia profesională trebuie să recunoască şi să stimuleze nevoia de colaborare a detectivilor particulari cu alţi specialişti, în interesul beneficiarilor.
Art.53. Asociaţia profesională militează pentru popularizarea serviciilor oferite de detectivii particulari şi a standardelor etice, morale şi profesionale la care se aliniază această categorie de profesionişti.
Art.54. Asociaţia profesională va apăra interesele detectivilor particulari atunci când situaţiile o impun şi va lua măsuri adecvate atunci când aceştia încalcă prevederile codului deontologic.

Anexa Nr. 1

la norme

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE
 INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
STEMĂ

LICENŢĂ DE FUNCŢIONARE

În baza prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificările şi completările ulterioare, se autorizează funcţionarea …………………………………………………, înregistrată/înregistrat

(denumirea societăţii comerciale/a cabinetului individual)

la ………cu codul unic de înregistrare ……., cu sediul în …………., str. ………… nr. …..,
bl………, sc………, ap. …….., sectorul/judeţul ……………. .

Inspectorul general
al Inspectoratului General al Poliţiei Române,
…………………………………………..

Data eliberării …………. Seria ….. numărul ……….

Angajatorii preferă referinţele transmise prin telefon, intonaţiile vocii fiind mult mai bogate în informaţii.

Actualul Cod al muncii stipulează expres în art.29 că angajatorul poate cere informaţii despre un candidat, de la foştii săi angajatori, numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi la durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a celui în cauză. În varianta în care depăşeşte limitele impuse de lege, nu păţeşte însă nimic, pentru că noul Cod nu prevede nicio sancţiune. Aşa că vechile practici de informare asupra candidatului sau angajatului continuă, dar sub forme mult mai rafinate.

Cu cât afacerea este mai importantă sau mai riscantă, cu atât verificările sunt mai minuţioase. Oamenii de afaceri care vor să-şi protejeze investiţiile recurg la firme de detectivi particulari. Directorul Vasile Cireş, de la Biroul de detectivi particulari Confident, confirmă creşterea constantă a solicitărilor pentru verificarea candidaţilor sau a angajaţilor. „Până acum, au apelat la noi unele companii multinaţionale, dar şi patronii diferitelor firme. În general, se solicită verificări şi investigaţii pentru funcţiile de conducere, dar avem în atenţie şi posturi mai mici, în special pentru cei care trebuie să lucreze în sectorul comercial (contabil, casier etc.)“. Multe contracte sunt de lungă durată, ceea ce a determinat compania să se gândească la necesitatea deschiderii unor programe speciale de pregătire a personalului. „Suntem prima şi singura instituţie, până în acest moment, care a obţinut autorizaţie de la CNFPA pentru organizarea cursurilor de calificare în meseria de detectiv particular. Se înscriu foarte mulţi oameni“, ne asigură directorul Cireş.

Serviciile detectivilor particulari sunt costisitoare, dar beneficiarii spun că fac toţi banii. În funcţie de complexitatea şi durata investigaţiilor, de importanţa postului, de aria geografică şi mediile în care se efectuează cercetările, costurile variază de la 300 de euro până la 2.000 de euro. Oficial, nicio companie nu recunoaşte că apelează la astfel de servicii. Mic este şi numărul celor care declară că fac verificări asupra candidaţilor sau angajaţilor. În realitate, lucrurile sunt mai… palpitante decât ne lasă de înţeles interlocutorii. „Mereu mă sună fel şi fel de cunoştinţe şi mă întreabă ce ştiu despre un candidat sau altul“, recunoaşte Irina Manolescu, director executiv la Career Solutions International. În lumea directorilor de resurse umane, verificarea candidaţilor este o practică pe care nicio restricţie legală nu o poate înfrânge. Reţeaua de informare la nivelul cunoştinţelor funcţionează perfect.

Candidaţii la poziţii de manager sunt verificaţi cu maximă atenţie

Gabriel Drilea, directorul unei firme de consultanţă recent înfiinţată în România, spune că verificarea se făcea destul de serios până în anul 2000. „Acum, piaţa muncii nu mai este dominată de angajatori. Criza de candidaţi a făcut inutilă filtrarea candidaţilor pe baza referinţelor“.

Directoarea de resurse umane de la Banca Transilvania, Nevenca Doca, ne confirmă: „Nu am cerut scrisori de recomandare, cu excepţia celor obligatorii, cerute de Banca Naţională, pentru autorizarea conducătorilor de unităţi bancare“. Motivul trebuie căutat chiar în cadrul sistemului în care se fac aceste recomandări. „De cele mai multe ori, scrisorile de recomandare nu sunt obiective sau nu sunt complete. Eu nu am văzut altfel de scrisori de recomandare decât pozitive“, explică Nevenca Doca.

Sincer vorbind, cine ar da scrisori negative de recomandare sau care candidat ar fi nebun să le pună la dosar? Radu Panait, vicepreşedinte resurse umane la Ursus Breweries, consideră că în România nu există „cultura referinţelor“. Inexistenţa unei practici obligă managerii să facă o analiză mult mai atentă a competenţelor şi comportamentului candidatului. „Eu sunt convins că psihologului nostru nu i-ar scăpa nicio informaţie importantă legată de caracterul sau moralitatea candidatului“. Radu Panait este de părere că, înainte de a cere referinţe de la candidaţi, este nevoie să-i învăţăm pe angajatori cum să le dea. Introducerea unui sistem cu cele mai bune practici în întreprinderi ar putea conduce la instituirea unei astfel de culturi, menite să contribuie la dezvoltarea relaţiilor de muncă.

În companiile aflate pe o piaţă concurenţială sau care lucrează în zona serviciilor, referinţele sunt însă foarte importante. Ileana Burada, directoarea de resurse umane de la Hilton, pretinde referinţe pentru toate posturile. „Le verificăm, vorbim cu persoanele care le-au scris, cerem detalii despre performanţele lor, în limitele prevăzute de lege“. La Vodafone se cer referinţe numai pentru poziţiile manageriale sau de senior management, care sunt făcute public printr-o agenţie de headhunting. Anca Podoleanu, vicepreşedintele de resurse umane, recunoaşte că recomandările cântăresc mult în luarea unei decizii pentru ocuparea unui post de conducere. Verificarea referinţelor se face însă de compania de headhunting. „Dacă simţim nevoia unei clarificări, luăm telefonic legătura cu persoana care oferă referinţa, cu permisiunea candidatului, detaliază procesul Anca Podoleanu. O astfel de conversaţie poate dura 15 minute. Se pun până la zece întrebări. Preferăm să aflăm informaţii despre performanţa individului fie de la managerul direct, fie de la departamentul de resurse umane“.

Doina Hossu, coordonatoarea programelor de instruire de la Fundaţia Preasfânta Fecioară Maria, consideră că însuşi candidatul este cea mai bună recomandare. „Ori de câte ori sunt rugată să recomand o persoană care a absolvit cursurile noastre de îngrijire a copiilor, bolnavilor sau bătrânilor, mă duc acasă la ea inopinat. Întotdeauna solicit să stăm de vorbă în bucătărie. Modul în care trăieşte un om îţi spune foarte mult despre caracterul lui“. Aici este, de fapt, cheia. Caracterul angajatului. Celelalte recomandări sunt doar de convenienţă.

SURSA:http://www.capital.ro/articol/credem-candida-x163-ii-pe-cuv-nt-sau-i-verific-x103-m-104443.html

Tarifele percepute sunt negociabile în funcţie de costuri, complexitatea, dificultatea, durata acţiunii şi forţele angajate şi sunt cuprinse în principiu între:

www.detectiviparticulari.info

www.detectiviparticulari.com

www.detectiv-particular.ro

www.private-detective.ro

www.scoaladedetectivi.ro

www.detectivezone.eu

www.detectiv-particular.eu

www.investigatiiprivate.eu

www.privatespy.eu

Detectivii particulari australieni din Sydney au fost platiti de autoritati sa fac sex cu prostituatele din oras, pentru a aduce dovezi care sa ajute instantele sa inchida bordelurile ilegale, relateaza Sky.com. Primarul din localitateea Kuringai (situata la 16 kilometri de Sudney), Nick Ebbeck, a afirmat ca a dat detectivilor, in ultimele luni, peste 2.000 de lire pentru a intretine relatii sexuale cu prostituatele, precizand ca aceste masuri “extreme” erau absolut necesare. “A trebuit sa angajam detectivi particulari care chiar sa faca sex cu prostituatele, dar care dupa aceea au venit cu rapoarte care credem ca vor fi suficiente pentru a castiga procese. De multe ori, detectivii au fost nevoiti sa merga pana la capat”, a mai spus Nick Ebbeck. Primarul a adaugat ca dovezile furnizare de detectivii particulari au fost suficiente pentru a inchide, in ultima luna, doua bordeluri Borbelurile legale sunt destul de raspandite in Sudney, dar autoritatile sunt decise sa le inchida pe cele care functioneaza ilegal, cu toate ca unii consilieri ai primariei s-au plans ca se cheltuiesc prea multi bani pentru inchiderea stabilimentelor. (Mediafax)

Sursa: http://www.gandul.info/flux/autoritatile-sydney-au-platit-detectivi-particulari-face-sex-pro.html?3996;277732

De mai bine de sase luni un bacauan cu initiativa si cu spirit aventurier si-a deschis o agentie de detectivi particulari. Pasiunea bacauanului este veche. In urma cu ceva timp a mai avut o firma de agenti de paza in interiorul careia exista si o mica celula de detectivi particulari, dar fara prea multe pretentii. La aceasta firma lucreaza doar doi oameni, suficienti in opinia patronului. El spune ca timp pentru ei nu prea mai au, pentru ca sunt multi oameni care au nevoie de un detectiv particular. “De sase luni ne-am inceput activitatea si pana acum nu am avut timp de stat. Sunt multi cei care vor sa apeleze la noi pentru ca ne facem treaba asa cum trebuie”, declara unul dintre detectivi, care a tinut sa nu-si dezvaluie numele. El spune ca are o stransa legatura cu Ministerul de Interne, pentru ca ceea ce face el depinde de multe ori de activitatea acestora. De exemplu, daca politia poate investiga un furt si pagubitul mai doreste o ancheta paralela, acesta poate apela la detectivii particulari. Detectivii pot cere dosarul de ancheta al politistilor si vor incerca sa gaseasca indicii din punctul in care s-au oprit anchetatorii.

Detectivii nu si-ar spiona niciodata propriile sotii

Dar poate cea mai mare nemultumire a detectivilor este ca in Romania nu este foarte clara legea in ceea ce ii priveste. Adica oricine care primeste o aprobare de la Politie poate deveni peste noapte un detectiv particular. “Munca asta de detectiv particular nu poate fi facuta de oricine, fara o experienta prealabila. In Romania nu se spune ce scoala trebuie sa ai sau ce experienta, pur si simplu trebuie sa completezi o cerere si daca se aproba esti detectiv particular. Nu prea s-a gasit nimeni care sa faca niste cursuri de acest gen. Poate in viitorul apropiat o sa facem noi cateva cursuri de detectivi particulari”, explica detectivul. La capitolul logistica intreprinzatorii oameni de afaceri stau foarte bine. Au camere in miniatura, aparate cu infrarosu si instrumente de captare a vocilor. “Fara instrumente de precizie nu poti face nimic intr-o astfel de meserie. Trebuie investiti niste bani in logistica, investitie care cu siguranta va fi amortizata”, ne-a mai spus detectivul. Cel mai des apeleaza la ei persoanele care vor sa verifice infidelitatea parte-nerului, dar mai lucreaza si pentru societati care vor sa verifice trecutul angajatilor sau alte lucruri care le-ar afecta firma. Sunt persoane care apeleaza la detectivi sa le gasesca cainele sau pisica pierduta. “Mai apeleaza la noi cei care si-au pierdut un animal. Cei care au pierdut lucruri de valoare nu mai apeleaza la nimeni pentru ca rare sunt cazurile cand mai recuperam ceva”, a incheiat detectivul. Detectivii spun ca, desi sunt pregatiti in prinderea infidelilor, nu ar sti niciodata daca sotiile lor ii insala. Oricum ei spun ca relatiile lor se bazeaza pe incredere. Preturile practicate de agentie sunt pe masura. Pentru o actiune ei cer intre cinci si zece euro pe zi, in unele cazuri peste aceasta suma fiind adaugate cheltuielile de transport si cazare.

Sursa: http://www.romanialibera.ro/a76509/detectivii-particulari-in-cautare-de-infidelitati.html